Monolog aberant

se presupune c-ar trebui să vorbesc cu tine. nici măcar nu ştiu cum te cheamă, sau dacă ai un nume; nici nu te văd, aud, miros, n-am nici cea mai mica idee despre cum ar trebui să te definesc. eu ar trebui să te definesc? de ce naiba nu exişti? m-am săturat să vorbesc cu tine! măcar dacă existai, te-ai fi saturat şi tu, şi ai fi plecat de mult. dar nuuuu, tu stai aici şi-mi numeri tot. la ce e bun să numeri tot? acum pe bune.. trebuia să te faci contabil sau ceva, că şi la furat te pricepi. nu încerca să o negi. poate că nu te văd, dar văd cum dispar lucruri, oameni, minute, cuvinte, culori, amintiri, vise, dorinţe. am înteles că numeri tot, dar ce faci? numeri “două ţie, una mie”? asta n-o s-o-nteleg. tu n-ai ce face cu ele, că nu exişti. poate o să îmi spui într-o zi, când te decizi să-mi vorbeşti. mă rog.. aa.. şi alt lucru care mă enervează la culme.. tu ştii totul despre mine, mult mai mult decât o să ştiu eu vreodată despre mine, şi totuşi nu faci nimic să ajuţi. de ce stai? aştepţi ceva? ce aştepţi? of.. mereu uit că nu-mi răspunzi. uneori cred că nici nu mă mai auzi. dă şi tu un semn, ceva. cer prea mult?

Antimatter – Mr. White

https://maroooned.files.wordpress.com/2012/03/antimatter-05-mr-white.doc
Advertisements

2 responses to “Monolog aberant

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: