uratul amintirii de frumos

mi e dor de patura singuratatii

m ai dezbracat de ea

in cautarea domnisoarei Liniste doar de tine dau

ma faci sa mi fie dor de mine caci nu ma mai gasesc

oricum materia mi e pierduta demult

dar si memoria a ceea ce eram e fum si ceata

arunc cuvinte ntamplator

si inventez ca ala s eu

simt nevoia de mult haos

cuvintele adevarate nu s melodioase

ma detasez momentan de frumusetea mincinoasa a ritmului

si imi admit neorganizarea uratul tumultul amalgamul si nepasarea

si totusi mai sunt doua lucruri pe care le vreau

vreau sa dispari si vreau sa nu dispari


Leave a comment