De ce? mbrie

Cu ceva timp în urmă făceam argumentul că întrebarea “de ce?” e prea vagă și în principiu inutilă. Dar atunci eram fixat într-un alt fel de mindset, unul care privea lucrurile la modul lor absolut. Căutam sens și mă enerva că întrebarea asta nu aducea după ea un răspuns clar. Între timp am găsit alte întrebări care dezvelesc strat cu strat sensul ăsta misterios care se dovedește a fi unul mai de grabă personal decât universal. Într-un fel eu și sensul jucăm poker pe dezbrăcate, dar despre asta în altă postare.

Acum mă interesează cum să fac mai bine să fiu aici acum, să joc jocurile vieții, și poate chiar să mă bucur din când în când de acest proces. Pentru asta am descoperit că cel mai bine funcționează 3 întrebări. Prima este “what?” care practic alege jocul. A doua este “why?”. Și a treia “how?”.

Să zicem că “what” – ul e să integrezi un obicei sănătos nou; să zicem că obiceiul e să îți pui aceste 3 întrebări mai des. Why? Aristotel a spus că “we are what we repeatedly do”; deci acesta poate fi de ce-ul tău, poti începe de acolo, dar ideal e să fii cât mai specific, e ceva personal. Sau, de ce să faci un obicei din a pune aceste întrebări? Pentru că răspunsurile la fiecare dintre ele se schimba odată cu contextul, trecerea timpului, sau odată cu tine. How? Cum o să faci asta? O s-o faci la mișto? Cu intenție? Te judeci dacă într-o zi nu faci ce ți-ai propus sau te tratezi cu compasiune? Cu încredere? Cu ușurință? Cu strictețe sau intuitiv?

Am practicat să iau în considerare aceste întrebări și vreau să dau un exemplu personal cu care m-am surprins. M-am surprins să văd că eu puteam să răspund atât de specific și personal la aceste întrebări pentru că în trecut obișnuiam să fac tot felul de what-uri fără măcar să mă întreb de ce (eram prea ocupat să vin cu răspunsuri care să satisfacă întrebarea “de ce toate astea?” – întrebare veșnic înfometată) cu atât mai puțin și cum.

Puțin din trecut. În urmă cu un an și jumătate am decis “o să încep să alerg”. Atunci nu ma gândeam eu că e important pentru mine să îmi pun anumite întrebări, dar știam esența motivului pentru care făceam asta. Pentru că nu știam ce altceva să fac. Îmi oprisem viața și admisesem că “habar n-am ce fac.” Am tot alergat de atunci. Luna asta m-am provocat să alerg 20 km – What-ul.

Why? De ce fac această alergare? Îmi place cum mă simt după efort mare depus. Simt că descopăr lucruri despre mine prin această activitate. Și vreau să descopăr lucruri despre mine pentru că simt împlinire atunci când reușesc, e ca hrană pentru suflet. Vreau să cultiv un stil de viață sănătos. Obțin o stare de claritate mentală ce mă ajută să manageriez cu succes îmbârligăturile psihice și emoționale. Pentru că îmi doresc relații bazate pe sinceritate, deschidere, responsabilitate. E o metodă de a îmbunătăți uneltele pe care le-am dobândit, unelte care mă ajută să descopăr tot mai clar cine sunt, cine vreau să fiu, valorile mele, caracterul meu. Mă simt mai puternic, mai curajos, mai umil. E mai util decât să stau degeaba sau să mănanc nesănătos, gen chipsuri. Burn the old, make space for the new. Sweat the bullshit out. Va fi soare afară (în ziua respectivă). Fac ceva incredibil, ceva ce eu simt că era against the odds for me to do.

How? Cum o să fac asta? În ritmul meu. Ba încep chiar mai încet. Respect întocmai ce mi-am propus: 7 cu 3, 7 cu 3 (7-alergare ușoară, 3-alergare rapidă), chiar dacă mintea îmi zice “hai mai repede” sau cine știe ce, sau chiar dacă îmi zice “hai mai repede că se uită ăștia și te vor critica că alergi încet și vor râde ori cu voce tare ori în sinea lor”. Concentrează-te pe respirație. Lasă mintea să zboare și privește gândurile, fie că aleargă și ele, fie că se aștern, fie că se dau creative, sau ce mai fac ele. Cred că imaginea lui Bruce Lee, aducerea ei în centrul Inimii, și a celor câteva cuvinte în Spațiul Minții mă vor ajuta cel mai mult să dobândesc how-ul pe care îl doresc. Cu atenție și compasiune față de corpul meu. Cu întrebarea “ce contează pentru mine?” Cu credință. Cu “letting go of how it all comes to pass.”

Și dacă nu v-am convins, dau share la acest Ted Talk care punctează importanța lui How în viețile noastre.

“Our how is the expression of our why in our every what.”

~ Shannon Lee


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: